Întâlnirea cu JOSEF SZAJNA, in miros de ceai si carte noua, abia scoasa de sub tipar cu tusul inca ne-uscat, de la Carturesti, a debutat cu un montaj cu imagini inregistrate din cateva spectacole marca marelui om de teatru polonez, cateva declaratii de prin interviuri etc. Foarte la indemana mi-ar fi sa dau curs unei tendinte de idealizare aproape fireasca a celui care de mai bine de 50 de ani (serveste, si in ce mod o face!) teatrul. Insa nu am sa o fac. Am sa redau, pe cat posibil o remarca pe care dumnealui a facut-o pentru onorata asistenta: nu mai merg la teatru, pentru ca simt ca sunt oricum plin de el.
A pledat pentru lipsa granitelor in cultura, a pledat pentru un teatru care sa atinga omul, sa il faca sa gandeasca, nu doar sa il distreze, a venit, in fapt, la Carturesti, sa ne zica, nu in multe cuvinte, ca nu trebuie sa nesocotim importanta teatrului. Si ca “noi tinerii” cum ni se adresa (era evident cel mai in varsta dintre noi), trebuie sa avem mintea deschisa continuu, catre fenomen.
Parafrazand o replica celebra a legiunilor romane, tradusa in limba engleza insa (nu intamplator), o adresam lui cu JOSEF SZAJNA : General, we salute you! Generale, te salutam!
