În ciuda tentei de vulgar pe care o implică expresia din titlu, este extreme de impresionant cum în multitudinea de sensuri pe care le implică, ea conţine un mare adevăr. A mânca de la cineva, din cineva, sau „ceva” al cuiva înseamnă foarte mult.
Colecţia Enciclopedică a Cotidianul-ui propune o carte despre hrană, a autoarei franceze Anne-Lucie Raoult-Wack.
În afara consideraţiilor statistice, sau de ordinul evidenţei, farmecul micului tratat este capacitatea de a dezvălui o perspectivă nouă, interesantă, palpitantă despre istorie, din perspectivă culinară. Una dintre cele mai accesibile şi oarecum frapante realităţi pentru cititorul curios este, spre exemplu, ridicarea în rang a produselor leguminoase gen cartof, morcov, ceapă, roşie etc, de la alimente pentru pătura de jos, la alimente pline de beneficii.
Altfel, tot soiul de detalii care îţi oferă acces la unele obiceiuri, tradiţii, practici. În mare, o cărţulie care îţi arată că ceea ce înţelegi tu individual că este normal nu e decât un fragment din marea poză universală.
Mi-e poftă de câteva râme cu sos pastă de gândaci. Poftă mare!
La ce bucatarie avem noi nici nu ar trebui sa ne intereseze de a altora. Poate decat asa ca fapt divers.
iti recomand si cartile lui jamie oliver sa le citesti acolo vei casi cele mai misto preparate
Thanks mate. Dar sincer sa iti spun, nu sunt tocmai pasionat de subiect. Si nici de bucatarul Jamie :)